sabato 22 marzo 2008

Pasqua a Sulmona

Sulmona: Giorno di Pasqua La corsa della Madonna verso il Figlio risorto

PASQUA A MATINE.

" C' e' permesse ? "-" Sajie cumma', fa leste,
ca uoggie la Madonne ha scite prieste.
La purtene i tumbiste chije tuoste,
fatte lu spazie, leste, pijie puoste."
-" C'addusele...! Cummà che se sta a coce ?"-
" Po' te le dice, nen me mette 'n croce,
ca la Madonne e' quasce alla funtane."
" Che jurnate, che sole mandemane,
quanta gente, la piazze e' 'nzerra 'nzerre:
se casche 'na nichelle nen va 'nterre."
" Ecche L'ha viste, chi sci Benedette,
e coma corre , pare nu dirette.
So' trent'anne che vede ‘sta funzione
e ogni vote, senza remissione,
me mett'a piagne coma 'na ‘uajione.
Sara' la gioie, forse l'emozione
o la paure che m'acchiappe 'nganne,
nen sia mà casche po' pe' tutte l'anne
sarranne sole uajie e malatie
e nen vere ch'è tutte 'na bucie,
chè tu te le recurde chella vote
lu vele ‘nse stacchì: lu terramote."
" Scine cumma' ma dimme che scì cuotte ?
st'addore che se sente sotte sotte... "
" A di' la verità n'ancore gnente. "
" Allore ‘stu prufume che se sente? "
" Sicuramente quille diji fiatune,
quist'anne m'hanne scite proprie bbuone,
le cacie bielle frische e la 'nfurnate
ha state n'accuppiate furtunate,
pijie cumma', assaggie, che te pare ?"
" So' buone veramente, assa' cummare,
e 'sta pupelle? e 'stu cavallucce ?
chi t'ha aiutate, so' proprie bellucce. "
" E che ci vo ! 'na poche de pazienze,
pe' fa la paste nen ce vo' 'na scienze
j' da la forme e andò va la panze
ci mitte n'uove nche bella creanze.
Facce cuntente chelle citilelle
E uogge o lu cavalle o la pupelle
pazziene cuntente e quand'è sere
'vaste 'na scuce, pure se n'è vere,
s'hanne magnate tutte, bielle-bielle,
fiatune, cavallucce e la pupelle.
a.d.b.c.

venerdì 21 marzo 2008

Kikkio

Sulmona :Piazza Garibaldi e sullo sfondo chiesa di S. Filippo
Sulmona :Fontana di piazza S. Agata ( Borgo Pacentrano)


Sulmona: Chiesa di Santa Chiara al tramonto


Sulmona : Un vicolo del Borgo Pacentrano



_ L U C A U Z O N E._


Care Ciccille 'nte pia' 'na pene
se a cinquant'anne se move a malapene
e se le fa, 'na mezza vote all'anne,
ti lasse miezz'accise e 'nche l'affanne.
A chest'eta' care Ciccille bielle
cumenza ad arriva' la pisciarelle.
Quante ti cride che st'a j' 'npressione
pu' sta' sicure : è suole 'n'imprissione,
lu dilinquende te' 'n'atra 'ntinzione:
si nin t'abbi', t'annaffie lu cauzone.
Tu mo mi dice " cheste t’è succiesse
tu sci cchiu' gruosse, j' ti vienghe appriesse "
Allore, si la pinse a 'sta manere
parlemmene 'na poche chesta sere.
Dicemme a tutte i fatte cuma stanne
e risciacquemme 'nsieme 'sti du' panne:

Care Ciccille , tu che sci 'struite,
le sa' abbastanze che tutte la vite
la cocce reste sempre citilelle
sole la scorce cagne ogn'anne pelle..
Nu' che ci cunuscemme da ‘uajone
nin c'accurgemme che lu cauzone
prime s'allunghe e po' s'allarghe a sfriegge
e nin ci sta 'na cinte pi' curregge;
E' come se daventre ai cauzune
s'avisser'ammucchiate a une a une ,
juorne pi' juorne, senza remissione,
tutti i prubleme che te 'na pirsone.

Mi pare ajere quande piccirille
sajeve pe' la coste Ciampichille
a richiama' j amice ogne matine,
Brune...Lurete...Sandre...Pasqualine...
Lu tiempe della scole si n'è ite
Ma chesta coste l'hai sempre risalite...
Cocche vote de notte... di nascuoste...
a recurdarme i fatte cchiu' repuoste...

II

Ando' so' ite Ciccie nche la vespe ?
Ando', Renate amiche sempre preste ?
E po' Maistre..., Amelie..., e j atre ancore..
persone care a me, giuvene allore...
Me l'hanne ditte e so' sicure e' vere
ca 'n Paradise 'n'eterna primavere
se trove sulamente a 'na vallate
in fiore 'ma i balcune a 'sta burgate:
'Na vallicelle appena fore mane
criate pe' lu Burghe Pacentrane.
E po' la stanze tutta raffrescate
Da Enzitte Mosche artiste rinumate...
La sere jucavame a rovescine,
a ping-pong, oppure a bijardine...
Le prime scuffiatelle da ‘uajone
l'emme pijate proprie a ‘stu rione...
Care Ciccille so' passate j'anne
'ma nu rusarie, Ci' so' cinquant'anne.
e nin si trove ancore nu cavalle
che piane-piane t'ariporte abballe...

Mo quande passe pe' 'stu burghe antiche
ch'e' state pe' te lu prime amiche
i' ci scummette, turne citilille,
ti mittarrisce a corre 'ma nu rille,
e se po' te se ‘mbonne lu cauzone
ti pare quasce vere la finzione...

'Ma, care Ciccie, la' sta' la fricature
Tu nin sci cchiu' 'na bella criature
e quill'amiche tante battajere,
stavote, t'ha fricate pi' davere.
d.b.c.a
Una poesia dedicata all'amico Kikkio ed al Borgo Pacentrano